Lansare – eveniment EUGEN DOGA la Magazinul MUZICA! Albumul ”MARI SUCCESE” – PREMIERĂ pentru România. Radio România Cultural. 25.01.2017

„Am învățat de la marele Enescu să caut muzica pretutindeni, în folclor, în natură, fără prejudecățile snobilor. Degeaba râvnești să atingi înălțimile, să experimentezi o modernitate rece, chinuită, dacă nu ai scris nici o piesă miniaturală, ca un diamant mai valoros decât orice taluz zgomotos de zgură. Am descoperit că oamenii n-au uitat să viseze la muzică, să se bucure, să se vindece prin ea” (Eugen Doga, compozitor)

Vă invităm vineri, 27 ianuarie, orele 16:00, la Magazinul MUZICA de pe Calea Victoriei unde va avea loc, în premieră pentru România, lansarea albumului „MARI SUCCESE” al celebrului compozitor basarabean Eugen Doga, un nume aflat pe lista celor 200 de mari personalităţi ale lumii din toate timpurile.

Editat de Casa de Discuri EUROSTAR, acest album este primul (!!!) care apare în România şi include şi faimoasele sale valsuri de recunoaştere universală, teme din filme celebre („Şatra”, „Lăutarii”, „Maria Mirabela”), piese de muzică uşoară, toate şlagăre ale celui considerat de americani „Personalitatea Mileniului” (2000), iar de către ruşi „Şoimul de Aur” al muzicii de film (Trofeul Academiei Naţionale şi Ştiinţe Cinematografice din Rusia, 2008). Până în prezent Maestrul Doga, unul dintre foarte puţinii compozitori ai lumii care au compus şi au interpretat toate genurile muzicale clasice, cu excepţia muzicii de operă, a lansat în mai multe ţări, peste 30 de albume cu muzică din filme celebre.

La evenimentul prezentat de Octavian Ursulescu vor participa, alături de compozitor, E.S. Mihai Gribincea, Ambasadorul Republicii Moldova în România şi numeroase personalităţi ale vieţii cultural-artistice, reprezentanţi din show-biz, interpeţi, compozitori, iar invitaţi speciali vor fi actriţa Medeea Marinescu (protagonista filmului „Maria Mirabela”), vedeta basarabeană Iurie Sadovnic (care va interpreta piese de pe disc) şi Mihai Constantinescu, la rându-i prezent pe album.

Au confirmat prezenţa Stela Popescu, Alexandru Arşinel, Corina Chiriac, Olga Delia Mateescu, Manuela Hărăbor, Carmen Rădulescu, Alexandra Velniciuc, Anca Pandrea, Alina Mavrodin, Crina Matei, Aurel Moga, Ioana Sandu, Natalia Guberna, formaţia Alesis, Oana Sîrbu, Dorin Anastasiu, Florin Apostol, Marian Spânoche, Ianna Novac şi Octavian Dobrota (Distinto), Sida Spătaru ş.a., dar şi scriitori, oameni de radio, personalităţi ale vietii publice, prieteni ai compozitorului precum Ivan Patzaichin, Gen. Mircea Chelaru, George Stanca, Doru Dinu Glăvan ş.a.

„Mă bucur pentru cei care au la dispoziţie acest album” – nota Maestrul Doga. “Fireşte că era cazul să cunoaşteţi cu mulţi ani înainte această muzică; m-am străduit să includ aici piese care au rezistat timpului şi care în aceste timpuri au trecut hotarele multor continente.  Valsurile «Gramofon» şi cel din filmul «Dulcea şi tandra mea fiară» au intrat în Topul celor 200 de lucrări din toate timpurile”.

Considerat de Ronald Reagan a fi una dintre cele mai frumoase creaţii ale secolului trecut, valsul “Dulcea şi tandra mea fiară” (“My Sweet and Tender Beast”) a deschis şi a încheiat festivitatea Jocurilor Olimpice de la Moscova, 1980, iar la deschiderea J.O.de Iarnă de la Soci (2014) piesa compusă de Eugen Doga a răsunat pentru 3 miliarde de telespectatori. A fost inclusă şi pe lista patrimoniului UNESCO, fiind considerat drept “una dintre cele 4 capodopere muzicale ale sec. XX”.

Şi tot Maestrul este cel care a compus muzica din celebrele filme “Şatra” (regia Emil Loteanu) şi “Maria Mirabela” (1981) al lui Ion Popescu Gopo. Cântecul “Oraşul meu”, compus de el pe versurile lui Ştefan Dogaru, a devenit imnul oraşului Chişinău; piesele sale pot fi ascultate de călători în autobuzele din capitala Rep. Molodva. Ca un omagiu adus compozitorului pentru ”piesele sale excepţionale, pătrunse de muzica sferelor cereşti”, Uniunea Astronomică Internaţională a Academiei de Ştiinţe din Rusia a acordat numele „Doga” uneia din planetele mici (planeta #10504), descoperită în toamna anului 1987.

Distins cu premiul UCMR în 2006, Acad. Eugen Doga, “Maestru în artă”, “Artist al Poporului”, “Om al Mileniului” şi fost deputat, este o celebritate mondială, cu zeci de ordine, medalii, distincții, concerte în întreaga lume. Ca o recunoaștere a realizărilor sale impresionante în domeniul componisticii, Eugen Doga a fost decorat cu înalte Ordine, Medalii și Distincţii ale Republicii Moldova și ale URSS: Ordinul „Merite deosebite pentru patrie de gradul IV”. În 1997 fost decorat cu Ordinul Republicii, iar în 2000 cu Ordinul Steaua României în grad de ofițer. Pe 26 august 2008, președintele de atunci al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, i-a acordat titlul de „Laureat al Premiului de Stat” pe anul 2008, ”pentru contribuția de excepție la dezvoltarea artei muzicale naționale și universale”. A primit medalia „Pentru serviciul credincios în beneficiul Patriei” (Rusia, 2008) şi Ordinul Național „Serviciul Credincios”, în grad de Mare Ofițer, acordat de preşedinţia României în 2014. Institutul Internațional de Cinematografie din Moscova i-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa.

Vă aşteptam cu drag la o sărbătoare a muzicii şi a respectului faţă de marele muzician EUGEN DOGA, care pe 1 martie 2017 va împlini 80 de ani!

Evenimentul va fi urmat de o sesiune de autografe!

Eugen Doga s-a născut pe 1 martie 1937, în satul Mocra, Transnistria (pe atunci URSS, astăzi Raionul Rîbnița, Rep. Moldova). A absolvit Școala de muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău (1951-1955) – unde a şi predat mai târziu, apoi Conservatorul de Stat din Chișinău (1965).

Este compozitor de muzică de film (artistic, de animaţie, de televiziune), de teatru şi de estradă („Codrii mei frumoși”, „Cântec despre orașul meu”, „Cred în ochii tăi”, „Florile dragostei”, „Iubește, iubește”, „Am visat ploaia”, ciclul pentru orchestră de estradă „Ritmuri citadine„),  muzică uşoară, spectacole („Radu Ștefan, întâiul și ultimul”, „Pe un picior de plai”, „Ce frumoasă este viața”, „Păsările tinereții noastre”, „Sfânta sfintelor„), muzică pentru cor (ciclul coral „Marș gigant„), piese instrumentale, simfonii, lucrări camerale, muzică vocală de cameră, cantate („Curcubeul alb”; „Primăvara omenirii”; „Vocea omenească„), romanţe, cvartete de coarde, poeme simfonice („Inima veacului”, „Mama„), cântece pentru copii, balet („Luceafărul” – balet în 8 tablouri, pe libretul de Emil Loteanu după poemul omonim de Mihai Eminescu, 1983). În concluzie, Eugen Doga a compus o simfonie, un poem simfonic şi unul vocal simfonic, două uverturi pentru orchestra simfonică, cinci cvartete de coarde pentru orchestră de cameră, douăsprezece coruri „a capella”, cincizeci de piese instrumentale, şaptezeci de valsuri, zece  tangouri, şaizeci de romanţe (dintre care opt pe versurile lui Mihai Eminescu), trei balete. A compus şi muzică în diverse stiluri naţionale pentru Rep. Moldova, România, Rusia, Ucraina, Bielorusia, Lituania, Kîrgîstan, Uzbekistan, Afganistan, China, Bulgaria, Iugoslavia, Cipru, Polonia, Germania, Marea Britanie, SUA, dar şi piese inspirate de muzica spaniolă şi latino-americană.

A fost membru al colegiului redacțional și de repertoriu al Ministerului Culturii din Rep. Moldova (1967 – 1972).

A debutat la studioul cinematografic „Moldova-film” în anul 1967, semnând muzica pentru comedia „Se caută un paznic”. A scris muzica a peste 200 de filme artistice, de ficţiune, documentare şi de animaţie şi a 13 spectacole de teatru.

Filmele pentru care Eugen Doga a compus muzică s-au bucurat de mare succes, au fost premiate, iar coloanele lor sonore au devenit celebre. Eugen Doga a colaborat cu regizorul basarabean Emil Loteanu la mai multe filme produse de studioul „Mosfilm” şi distinse cu premii naţionale şi internaţionale. În anul 1972 a primit “Scoica de Argint” la Festivalul Internațional de Film de la San Sebastian pentru muzica din filmul „Lăutarii”, iar în 1976 acelaşi trofeu pentru coloana sonoră a filmului „Șatra”, primul film sovietic prezentat în Europa, în Japonia şi SUA. Iată şi alte câteva filme de referinţă: „Dulcea şi blânda mea fiară” (1978), ecranizare a nuvelei „O dramă la vânătoare” de Anton Cehov, a cărei vals din scena de nuntă a devenit celebru, „Anna Pavlova” (1983) şi „Luceafărul”, singurul omagiu cinematografic dedicat lui Eminescu.

„Eu aparţin spaţiului românesc, îmi iubesc Moldova, creez pentru binele ei şi nu am fost niciodată tentat să renunţ la ea nici măcar pentru un colţ de Rai, fiindcă aici a coborât Luceafărul, poate chiar şi pentru mine…” – mărturisea artistul.

„Sonetul” lui Eugen Doga (scris în 1973) a fost declarat în Japonia drept ”Cea mai frumoasă melodie a anului”. Despre valsul de la nuntă din “Dulcea şi blânda mea fiară” (“My Sweet and Tender Beast”) Preşedintele SUA Ronald Reagan a spus că este „cel mai bun vals al secolului XX”. Printr-o decizie specială a UNESCO, acel vals a fost recunoscut drept una dintre cele patru capodopere muzicale ale secolului XX.

Două din piesele lui Eugen Doga se regăsesc într-un top internaţional realizat (site-ul History Rundown) cu cele mai bune 200 de piese muzicale din toate timpurile: valsul „Gramofon”, pe locul 83 (înainte de uvertura „Egmont” a lui Beethoven, „Spărgătorul de nuci” de Piotr Ilici Ceaikovski sau „Zborul bondarului” de Nikolai Rimski-Korsakov), iar valsul „Dulcea şi blânda mea fiară” pe locul 94 (înainte de uvertura din „Bărbierul din Sevilla” de Rossini, “Stele şi Dungi pentru totdeauna”/”Stars and Stripes Forever” a lui John Philip Sousa şi „Marşul Rusesc, op. 426” al lui Johann Strauss).

Dintre filmele de desene animate cele mai cunoscut (de români) este „Maria, Mirabela” de Ion Popescu Gopo (1981), a cărui temă de Doga a devenit şlagăr.

O piesă creată de el a deschis Jocurile Olimpice de Vară de la Moscova în 1980 şi a fost folosită la ceremoniile de deschidere a Olimpiadei de Iarnă de la Soci, 2014. Cântecul “Oraşul meu”, compus de el pe versurile lui Ştefan Dogaru, a devenit imnul oraşului Chişinău; piesele sale pot fi ascultate de călători în autobuzele din capitala Rep. Molodva.

Ca un omagiu adus compozitorului pentru ”piesele sale excepţionale, pătrunse de muzica sferelor cereşti”, Uniunea Astronomică Internaţională a Academiei de Ştiinţe din Rusia a acordat numele „Doga” uneia din planetele mici (planeta #10504), descoperită în toamna anului 1987.

În mai 2012, Iosif Ion Prunner dirijorul Corului Filarmonicii “George Enescu” din Bucureşti a fost invitat la Moscova la concertul aniversar dedicat marelui compozitor Eugen Doga, Maestru Emerit al Arteo și Artist al Poporului din Rep. Moldova (1967), Artist al Poporului din URSS (1987), laureat al Premiului de Stat din Republica Moldova și din URSS, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei (din 1991) și Doctor Honoris Causa al Academiei de Artă din Chișinău, Deputat al Poporului în Sovietul Suprem (1987-1989) și în Parlamentul URSS (1989-1991). Anul 2007 a fost declarat de autoritățile Republicii Moldova drept „Anul Eugeniu Doga„. A fost membru al Comitetului de conducere al Uniunii Compozitorilor din URSS și Uniunii Compozitorilor din Moldova, vice-președinte al UCM.

Eugen Doga, unul dintre cei mai  prolifici compozitori, se numără printre foarte puţinii compozitori ai lumii care au compus şi au interpretat toate genurile muzicale clasice, cu excepţia muzicii de operă; se află pe lista celor 200 de mari personalităţi ale lumii.

„A 75-a Primăvară romantică” s-a intitulat concertul găzduit de Sala Mare a Conservatorului „P. I. Ceaikovski” din Moscova şi dedicat celui pe care care americanii l-au numit „Personalitatea Mileniului” (medalie de aur acordată în 2000), iar ruşii – „Şoimul de Aur” al muzicii de film (Trofeul Academiei Naţionale şi Ştiinţe Cinematografice din Rusia, 2008).

“(…) totul părea o noutate – compozitorul, dirijorul, soliştii, corul – artişti care au evoluat pentru prima data în acea sală – leagăn al artei ruse” – scria jurnalista Elena Ermereeva. “Publicul a descoperit o altă faţă a compozitorului: pe lângă muzica sa de film, el s-a înfăţişat spectatorilor drept un compozitor de muzică simfonică contemporană ce îmbină tehnicile moderne de compoziţie cu melodismul caracteristic lui, atât de uşor identificabil. Prima descoperire a noului Doga s-a produs în momentul în care au început să răsune acordurile din premiera suitei de balet <<Venancia>> în interpretarea Marelui Cor Academic. Maeştrii cântului coral şi ai orchestrei simfonice a Filarmonicii din Moscova, sub bagheta dirijorului român Iosif Ion Prunner au… inundat sala cu acordurile inedite ale muzicii latino (…) În superba sală a Conservatorului din Moscova aplauzele au răsunat fără oprire timp de cincisprezece minute, A fost un succes reputat şi de compozitor, dar şi de dirijorul care evolua cu douăzeci şi cinci de ani în urmă pe scena moscovită ca pianist şi pe care revenise ca dirijor. După părerea muzicianul român, muzica de film poate fi clasată în prima linie alături de creaţiile lui Vladimir Cosma, dar din punct de vedere al simfonismului şi orchestrării, se situează pe o treaptă superioară. (…) Senzaţională a fost şi Premiera <<Recviem>>-ului. După avântul baghetei dirijorale, s-au contopit într-un tot ansamblul orchestral, corul, solista Alfi Karataeva, Artistă a Poporului, şi ansamblul de balet, conferind spectacolului şi mai multă magie”.”.

Interesant este faptul că premiera primei părţi a baletului “Venancia” (a fost compus de Eugeniu Doga în 1989) în versiune de concert avusese loc în 2008 la Bucureşti, la Ateneul Român, cu participarea Corului şi Orchestrei Filarmonicii “George Enescu”, tot sub bagheta lui Iosif Ion Prunner. “Am învăţat prima parte a Baletului într-o singură noapte şi de atunci am rămas vrăjit de muzica lui Eugen Doga, căruia îi port o mare admiraţie şi respect”.

Anul 2012 a marcat trei evenimente importante pentru viaţa şi cariera compozitorului Eugen Doga: 75 de ani de la naştere, 45 de ani de activitate în domeniul cinematografic (al muzicii de film) şi 35 de ani de la lansarea celebrului vals “Dulcea şi blânda mea fiară” (“My Sweet and Tender Beast”), care este interpretat la toate concertele compozitorului şi care a încheiat apoteotic și acel concert aniversar.

“Această lucrare este ca o retrăire individuală a compozitorului, pentru că valsul nu reprezintă muzica rusă. Este însă o piesă internaţională prin magnetismul şi particularitatea sa, ca o legătură în Occident şi Orient.” – declara la Moscova Iosif Ion Prunner despre piesa pe care preşedintele SUA Ronald Reagan a numit-o „cel mai bun vals al secolului XX” şi pe care UNESCO a desemnat-o ca fiind „una dintre cele patru capodopere muzicale ale secolului XX”.

În 2014, pe scena Ateneului Român a avut loc spectacolul aniversar dedicat compozitorului – „Toamnă romantică” – “un concert care nu a lăsat nici un dubiu asupra identităţii şi asupra percepţiei universale a muzicii sale”.

Ca o recunoaștere a realizărilor sale impresionante în domeniul componisticii, Eugen Doga a fost decorat cu înalte Ordine, Medalii și Distincţii ale Republicii Moldova și ale URSS: Ordinul „Merite deosebite pentru patrie de gradul IV”. În 1997 fost decorat cu Ordinul Republicii, iar în 2000 cu Ordinul Steaua României în grad de ofițer. Pe 26 august 2008, președintele de atunci al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, i-a acordat titlul de „Laureat al Premiului de Stat” pe anul 2008, ”pentru contribuția de excepție la dezvoltarea artei muzicale naționale și universale”. A primit medalia „Pentru serviciul credincios în beneficiul Patriei” (Rusia, 2008) şi Ordinul Național „Serviciul Credincios”, în grad de Mare Ofițer, acordat de preşedinţia României în 2014. Institutul Internațional de Cinematografie din Moscova i-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa.

Radio România Cultural