Filmografie

În funcţia de compozitor de film, Eugen Doga a debutat în anul 1967, când a scris muzica pentru lung-metrajul “Se caută un paznic”, regizat de Gheorghe Vodă, pe baza celebrului basm, “Ivan Turbincă” al lui Ion Creangă. Această poveste avea nevoie de o interpretare adecvată, iar compozitorul, deşi abia la început de drum, a făcut faţă acestei provocări, în mod strălucit.

Din 1967 până în 1970, Eugen Doga a semnat muzica pentru aproape o jumătate din filmele de lung-metraj produse pe atunci de “Moldova -Film”. În glumă s-a spus chiar că “Moldova -Film” ar trebui să fie redenumită “Moldoga -Film”. În 1969, Eugen Doga  a compus muzica filmelor: “Nuntă la palat” (Vlad Ioviţă), “Singur în faţa dragostei” (Gheorghe Vodă), “Zece ierni pentru o vară” (Valeriu Gagiu) şi coloana sonoră pentru animaţia “Punguţa cu doi bani” (Anton Mater).

Este de menţionat, contribuţia specială pe care a avut-o Eugen Doga în dezvoltarea animaţiei în Republica Moldova. A scris muzică pentru filmele cu desene animate: “”Capra cu trei iezi” (1968),  “Taina D.I.C” (1974), “Banca lui Guguţă” (1975), “Guguţă poştaş” (1976), “Maria Mirabela” (1980), “Copiii, soarele şi lumina” (1981), “Povestea   trandafirului alb care putea să roşească” (1982) şi pentru multe altele.

Cu toate acestea, adevăratul test de maturitate artistică  a Maestrului, a fost filmul “Lăutarii” (1971), în care muzica s-a bazat  pe strălucitorul  folclor muzical moldovenesc. Cooperarea creativă dintre regisorul Emil Loteanu şi compozitorul Eugen Doga, a început chiar cu acest film. Filmul “Lăutarii” a primit premiul “Scoica de Argint” la Festivalul Internaţional de Film San Sebastian (Spania, 1972).

“Şatra” (1976), a fost lung-metrajul de debut al lui E. Doga  la studioul “Mosfilm”. Acestui film i s-a decernat Marele Premiu – “Scoica de Aur” – la Festivalul Internaţional de Film San Sebastian (Spania, 1977). În acelaşi timp, Eugen Doga a lucrat la documentarul “Chişinău… Chişinău”, pentru care a scris  “Cântecul despre oraşul meu ”, pe versuri de Gheorghe  Vodă.  Mai  târziu  acest cântec a devenit imn al oraşului Chişinău.

De nenumărate ori  viaţa i-a pus diferite sarcini dinainte.

Amprenta naţională şi stilul musical creat, sunt foarte diversificate. Se inspiră din folclorul moldovenesc, ţigănesc, polonez, rus, iugoslav, latino-american, afgan, ucrainean. E. Doga a aprofundat studiul folclorului chinezesc în timp ce lucra la filmul “În drum spre Murom”, regisat de F. Petruhin. Doga a creat  aici un ciclu musical în stil chinezesc.

Melodiile celebre, “Codrii  mei frumoşi” (1968) pe versurile de Petrea Cruceniuc, “Мне приснился шум дождя” pe versurile lui V. Lazarev (1975), "Весна – ровесница любви" pe versurile lui I. Reznik (1977), "Баллада о  Тане Савичевой " pe versurile lui V. Ghin  (1977), „Все начинается с любви” pe versurile lui A. Dementievaна, au devenit o veritabillă cronică a istoriei muzicale din Moldova şi Rusia pe timpul acela.

Munca alături de regisorii polonezi, B. Poremba şi Molianovici l-au ajutat să înţeleagă particularităţile muzicii poloneze. Recent, Maestrul a început să compună piese în maniera romanţelor ruseşti. În acest scop,  compozitorul a apelat de multe ori la arhiva de muzică  LefORtOVO, care conţine bucăţi unice din lucrări de diferite feluri din secolele XIX-XX, de care nu s-a mai atins nimeni de zeci de ani. Această colecţie a uşurat lucrarea compozitorului petru filmul dedicat celebrei cântăreţe Anastasia Vialţeva şi poetului popular Alexei Kolţov.

Celebrul vals al lui Eugen Doga, compus pentru filmul „Gingaşa şi tandra mea fiară” (1978, după „Dramă la vânătoare” de A.P.Cehov),  este lucrarea sa definitorie. În epoca noastră, această melodie este interpretată zi de zi, nu numai la casele de cununii, ci şi la staţiile de metrou,la diferite baluri, olimpiade mondiale sportive, la şcoli. Este un vals folosit adesea de coregrafii de balet şi de dans, în patinajul artistic, de pildă. Având în vedere frecvenţa cu care este interpretat şi difuzat, ar putea fi trecut, cu uşurinţă  în Cartea Recordurilor.