当前位置

Muzicianul Eugen Doga, cap de afiş la Montreal, Otawa şi New York. Cotidianul.ro. 22.08.2015

Un turneu istoric

Institutul Cultural Român de la New York a organizat, în premieră, în spaţiul nord-american, în perioada15 – 18 august, seria de spectacole muzical-literare intitulatăFestivalul Limbii Române, aflat la prima ediţie. Proiectul s-a derulat cu un mare succes de public şi cu o receptare entuziastă în cadrul mass-media, fiind filmat şi difuzat integral de televiziunile locale din Canada şi SUA, care au preluat spectacolele de la Montreal, Ottawa şi New York, dedicate sărbătoririi Zilei Limbii Române. Jurnalişti locali şi realizatori de televiziune i-au luat numeroase interviuri ample maestrului Eugen Doga, capul de afiş şi personalitatea artistică mult aşteptată a celor trei spectacole care a transformat prima ediţie a Festivalului Limbii Române într-un turneu memorabil, istoric, aşa cum au subliniat vorbitorii, invitaţii, jurnaliştii şi spectatorii.

La toate cele trei spectacole a participat şi apreciatul regizor artistic şi om de televiziuneTeodor Guţu. 
Cele trei spectacole au fost programate la Montreal (15 august), Ottawa (16 august) şi New York, la sediul Institutului Cultural Român din New York, sala Auditorium (18 august). Acest micro-turneu, emoţionant şi de mare valoare, a fost declarat drept unul istoric, din numeroase motive, ce ţin de prima sărbătorire a limbii române, de către români alături de moldoveni, canadieni şi americani, pe teritoriul nord-american.

Maestrul Eugen Doga şi naistul Vasile Iovu

Marele compozitor şi virtuoz interpret la mai multe instrumente muzicale (violoncel, pian, muzicuţă etc.)Eugen Doga- a cărui creaţie a intrat în circuitul european şi universal al valorilor muzicale, a fost nu doar capul de afiş sau marea vedetă a Festivalului Limbii Române, ci şi marele Om şi Martor al unei istorii din ultimele şapte-opt decenii, în care Limba Română a reprezentat dorul unei populaţii de milioane de români, cărora le era interzisă, ori fals prezentată, drept o altă limbă, o limbă chipurile străină, scrisă anume cu alfabet chirilic.

Declarat un "Orfeu al muzicii" în cartea pe care i-a consacrat-o Luminiţa Dumbrăveanu, intitulată Muzica este prima şi ultima mea iubire, Eugen Doga este cunoscut de zeci, poate sute de milioane de iubitori ai muzicii clasic-romantice graţie Valsului său celebru din coloana sonoră a filmului Dulcea şi tandra mea fiară, considerat a patra capodoperă muzicală a secolului XX şi declarat parte a Patrimoniului UNESCO.

Eugen Doga a fost însoţit în turneul său artistic nord-american de vestitul naist şi dirijorVasile Iovu, de talentata scriitoare şi scenaristăLuminiţa Dumbrăveanu şi de apreciatul regizor artistic şi om de televiziuneTeodor Guţu, toţi patru din Republica Moldova. Acestora li se alăturăAla Mîndicanu, fost deputat în Parlamentul de la Chişinău, actualmente preşedinte al Comunităţii Moldovenilor din Quebec, cea care, de-a lungul anilor, s-a remarcat prin organizarea a nenumărate evenimente cultural-artistice destinate comunităţilor româneşti din ţara de adopţie.

Muzica Limbii Române pe limba Muzicii universale

Naistul Vasile Iovu, maestrul Eugen Doga, Doina Uricariu, Ala Mîndîcanu

Institutul Cultural Român de la New York a luat decizia de a crea toate evenimentele acestui Festival dedicat Sărbătoririi Limbii Române, prin spectacole în care să primeze muzica plămădită sub emoţia cuvântului şi a graiului românesc, vorbit de secole şi milenii şi născut dintr-o tulpină unică, limba română, aceeaşi, de o parte şi alta a Prutului, aceeaşi în toate teritoriile şi pe toate meridianele unde trăiesc români.

Spectacolele au fost însoţite de cuvântări, mici conferinţe şi oaze de gândire istorică asupra limbii române şi avatarurile trăite în diferite epoci istorice, inclusiv în vremurile mai recente. A fost evocată lupta pentru limba română şi alfabetul latin şi a fost prezentat şi un film documentar, dedicat acestei lupte, Basarabie, nu plânge, cunoscut de la atâtea simpozioane internaţionale având în centrul lor drepturile de a vorbi şi studia în limba maternă sau refuzul, argumentat ştiinţific, de a perpetua, la mai bine de jumătate de veac de la moartea lui Stalin, un fals grosolan impus de naşul "limbii moldoveneşti", care ar fi, chipurile, diferită de limba română... Un fals creat de tirania sovietizării şi rusificării forţate. Vorbeşte Eugen Doga, în cartea sa despre marele lingvist V. V. Vinogradov, care încă de pe vremea sovietică spunea că "limba moldovenească este aceeaşi limbă română".

Ziua Limbii Române se sărbătoreşte în România la 31 august, la aceeaşi dată cu Limba Noastră, o sărbătoare similară celebrată în Republica Moldova, din 1990. În România, sărbătoare a fost instituită prin Legea nr. 53/2013, adoptată de Parlament. În cele două ţări, dar şi în comunităţile româneşti din lume, sărbătoarea este onorată prin organizarea unor manifestări culturale şi ştiinţifice menite să încălzească sufletele celor care s-au născut în limba română, iar celor care nu o cunosc să le arate contribuţia ei – ca expresie identitară a poporului român – la dezvoltarea civilizaţiei universale.
În acest context, spectacolele turneului muzical-literar organizat de Institutul Cultural Român de la New York – în cooperare cu Asociaţia Culturală Română din Montreal, Comunitatea Moldovenilor din Quebec şi Studioul Independent Flacăra Film, din Chişinău - reprezintă cadrul potrivit de promovare a unor valori autentice ale culturii române, una şi aceeaşi de-o parte şi de alta a Prutului. Evenimentele nu sunt dedicate doar comunităţilor româneşti din cele două mari state ale Americii de Nord, ci şi publicului de alte şi numeroase origini etnice din Canada şi SUA.

Ambasadorul Republicii Moldova la ONU, domnul Vlad Lupan

Spectacolele care au avut loc la Montreal, în sala din Cote-des-Neiges - în apropiere de Universitate, în prezenţa a circa 400 de spectatori, la Ottawa, la Freiman Hall, University of Ottawa – cea mai mare universitate bilingvă din lume, înfiinţată în 1848 şi având astăzi peste 43.000 de studenţi -, în prezenţa a peste 150 de spectatori, şi la sediul Institutului Cultural Român, în sala Auditorium, în prezenţa a peste 130 de spectatori, au avut o strălucire şi un flux de emoţii copleşitoare.

Programul spectacolelor a cuprins recitaluri muzicale susţinute de marele compozitor şi virtuoz Eugen Doga, precum şi de vestitul naist şi dirijor Vasile Iovu. Repertoriul prezentat de Eugen Doga a inclus, în principal, piese instrumentale celebre, inspirate din opera lui Mihai Eminescu şi de folclorul românesc, precum şi alte creaţii personale, intrate în circuitul muzical universal şi patrimonial UNESCO, iar recitalul lui Vasile Iovu, Artist al Poporului, a cuprins, de exemplu, Hora Staccato de Grigoraş Dinicu, Ciocârlia (folclor românesc), melodii de Eugen Doga din filmele Patul lui Procust, Şatra, Ecoul Dacilor(suită de melodii româneşti) etc.

Au fost proiectate videoclipul documentar Basarabie, nu plânge!, dedicat luptei pentru limba română în R. Moldova, şi filmul documentar Eugen Doga, din serialul 100 români celebri născuţi în Moldova (producţie – Flacăra Film Chişinău). Prezentarea celor două filme a fost făcută de Luminiţa Dumbrăveanu, scriitoare şi scenaristă, şi de Teodor Guţu, regizor de la televiziunea public din R. Moldova.

În calitate de autoare, Luminiţa Dumbrăveanu a prezentat cartea Eugen Doga: Muzica este prima şi ultima mea iubire (Chişinău, Ed. Prut Internaţional, 2012), lucrare dedicată vieţii şi carierei muzicale ale compozitorului.

Ala Mîndicanu a susţinut un dublu recital, compus din poeme dedicate limbii române, din creaţia scriitorilor Eminescu, Al. Mateevici, N. Stănescu, Gr. Vieru, D. Matcovschi, Leonida Lari, Doina Uricariu, N. Dabija ş.a., precum şi piese semnate de Eugen Doga şi din repertoriul Mariei Tănase. Luarea sa de cuvânt a prezentat succint un istoric al limbii române în anii dictaturii comuniste şi sovietice în Republica Moldova si un istoric al luptei de independenţă şi de recucerire a dreptului la limba română, care a fost concomitent o luptă pentru alfabetul latin. Ala Mîndicanu s-a referit şi la paginile sale de memorialistică şi publicistică, pe acest subiect, pagini cuprinse în volumul personal Dor de libertate(2007).

Festivalul Limbii Române a avut loc sub cele mai înalte auspicii

Publicul în Auditorium Hall

La toate cele trei spectacole, participanţilor le-a fost distribuită o broşură editată – în excelente condiţii grafice şi de tipar – de Comunitatea Moldovenilor din Quebec (CMQ) şi de Asociaţia Culturală Română (ACR) din Canada, care, pe lângă popularizarea afişului Festivalului Limbii Române în Canada şi SUA, cuprinde mesaje de salut adresate, conform ordinii din sumar, de Stephen Harper, prim-ministru al guvernului canadian, Lise Theriault, viceprim-ministru şi ministru al Securităţii Publice, Denis Coderre, primarul Montrealului, Klaus Werner Iohannis, preşedintele României, Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova, Doina Uricariu, director, Institutul Cultural Român de la New York.

Această antologie a textelor de laudatio şi confirmare a ştachetei înalte pe care au atins-o evenimentele, ce reuneşte personalităţi politice de la cel mai înalt nivel, din Canada, România, Republica Moldova, este atot grăitoare şi binemeritată întru totul de organizatori şi de excelenţa evenimentelor. Ceea ce demonstrează, încă o dată, strălucirea şi clarviziunea proiectelor iniţiate de Institutul Cultural Român din New York, în spaţiul nord-american, capacitatea de a colabora cu spaţii vaste culturale şi geo-politice, de a uni diplomaţia culturală cu promovarea culturii şi artei create de români, pe toate meridianele lumii.

Remarcăm faptul că, la cele trei spectacole ale Festivalului, a participat o serie de prestigioase personalităţi, inclusiv ale mediului diplomatic din Canada şi SUA. Astfel, la Montreal, au fost prezenţi E.S. Ala Beleavschi, ambasador al R. Moldova în Canada, Vladimir Ciobănaşu, ministru consilier pentru economie de la Consulatul General al României de la Montreal, Serghei Petrov, ministru consilier de la Consulatul Federaţiei Ruse, Abdoullaye Diallo, de la comunitatea africană, Christos Petsinis, de la comunitatea greacă, Jimmi You, de la comunitatea chineză, Marius Finca, preşedinte al ACR, Vania Atudorei, preşedinte al Asociaţiei Românilor din Laval, Dan Mielia, preşedinte alComunităţii Românilor din Monteregie, Nata Albot, preşedinte al Asociaţiei Koolture Tricolore, Simona Pogonat, director al ziarului Accent Montreal, Nicolae Mărgineanu, preşedinte al Fundaţiei Dor.

La Ottawa, au fost prezenţi la spectacol Ala Beleavschi, ambasador al R. Moldova, Gabriel Petric, ministru consilier al Ambasadei României în Canada, Adrian Erbiceanu, preşedinte al Asociaţiei Scriitorilor de Limbă Română din Quebec, ultimii doi adresându-se publicului de pe scenă.

Aplauze şi ovaţii

La Montreal şi Ottawa, pe lângă cei cinci interpreţi din programul organizat de ICR New York, au mai contribuit la spectacol soprana Marina Negruţă, cu piese din creaţia lui Eugen Doga, acompaniată la pian de Nicolae Mărgineanu, conducătorul orchestreiRapsodia Română.

La Institutul Cultural Român din New York, scriitoarea Doina Uricariu a moderat evenimentul, prezentând în faţa audienţei valoarea invitaţilor şi de ce a fost imperioasă invitarea lui Eugen Doga în spaţiul nord-american, după ce tot directoarea ICR New York, pe vremea când era consilierul pentru cultură al prim-ministrului Tăriceanu, a susţinut invitarea în premieră a lui Eugen Doga, la Ateneul Român, alături de fosta ambasadoare Irina Gore-Costin. Printre spectatorii din Auditorium Hall, care devenise neîncăpător, s-a aflat, ca invitat de onoare şi susţinător exemplar al Festivalului Limbii Române şi al invitaţilor, E.S. ambasador Vlad Lupan, reprezentant permanent al Republicii Moldova la ONU, care a susţinut acest proiect. Doina Uricariu l-a invitat pe domnul ambasador, la începutul serii literar-muzicale, să vorbească publicului despre semnificaţiile celor două sărbători dedicate Limbii Române, în Republica Moldova şi România.

Spectacolele Festivalului Limbii Române în Canada şi SUA s-au bucurat de atenţia presei şi a mediilor de informare electronice, atât din România, cât şi din comunităţile româneşti din cele două state nord-americane.

MAGDALENA POPA BULUCPublicat acum 2 ore şi 56 minute

Cotidianul.ro

1997-2017 (c) Eugen Doga. All rights reserved.