当前位置

Palatul Schönbrunn a răsunat de aplauze pentru maestrul Eugen Doga. Cotidianul.ro. 18.06.2018

În impresionanta sală de spectacole a Palatului Schönbrunn, peste 500 de invitați s-au bucurat de concertul maestrului Eugen Doga, organizat în premieră în capitală mondială a valsului, de Asociația Mihai Eminescu.

Dedicat memoriei lui Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889), concertul a cuprins compoziţii pe versurile poetului naţional, ale Veronicăi Micle şi ale lui Grigore Vieru dar şi alte valsuri cunoscute compuse de Eugen Doga.

Sala de teatru şi concerte de la Schonbrunn

Partener al evenimentului, Institutul Cultural Român continuă, astfel, să omagieze creațiile compozitorului Eugen Doga după ce în urmă cu câteva luni l-a sărbătorit pe maestru în Sala mare a ICR București la împlinirea celor 80 de ani. Renumitul compozitor a fost inclus în lista celor 200 de personalităţi ale lumii şi a compus muzica a peste 200 de filme. Creația lui Doga, inclusă în în coloana sonoră a filmului Gingaşa şi tandră mea fiară este considerată ca fiind a patra capodoperă muzicală a secolului XX.

“Îmi amintesc cu plăcere un moment desfășurat la Viena în urmă cu jumătate de an, un eveniment dedicat lui Mihai Eminescu cu ocazia Zilei Culturii Române. Tot atunci, imediat după 15 ianuarie, aveam deosebita bucurie să-l avem oaspete și protagonist al unui eveniment desfășurat în Sala Mare a Institutului Cultural Român de la București, pe maestrul Eugen Doga… Deloc întâmplător, astăzi se întâlnesc pe afiș numele marelui clasic al poeziei românești și numele marelui muzician contemporan de peste Prut, într-un loc cu o semnificație aparte. Lucrurile se leagă, așadar, și la suprafață și în profunzime. Dar despre profunzimi, muzica și poezia sunt cele mai în măsură să ne vorbească” a declarat președintele ICR Liliana Ţuroiu.

Eugen Doga, supranumit Maestru în artă, Artist al Poporului şi Om al Mileniului, a urcat pe scenă alături de Orchestra Naţională Simfonică a Companiei „Teleradio-Moldova” de la Chişinău (dirijor Dumitru Cârciumaru) şi de soliştii Mariana Bulicanu (soprană la Teatrul Naţional de Operădin Republica Moldova), Ana Maria Donose (soprană la Opera Națională Română din Iași), Dumitru Mâţu (tenor) și Vitalie Advahov (acordeon).

Eugen Doga a incantat publicul vienez cu muzicuta

Compozitorul, îndrăgostit de poezia eminesciană, dar și de cea a Veronicăi Micle, a oferit publicului o suită de valsuri pe versuri inspirate din creațiile celor doi poeți: Te ştiam numai din nume (versuri Veronica Micle) – Mariana Bulicanu (soprană), De-aş avea (versuri Mihai Eminescu) – Dumitru Mâțu (tenor), Să ţîn încă o dată (versuri Mihai Eminescu) – Dumitru Mâțu, Am plecat făr-de căinţă (versuri Veronica Micle) – Ana Maria Donose (soprană), Floare albastră (versuri Mihai Eminescu) – Mariana Bulicanu și Dumitru Mâțu, Ochiul tău iubit (versuri Mihai Eminescu) – Dumitru Mâțu, O, rămâi (versuri Mihai Eminescu) – Dumitru Mâțu, De-aş putea numai pe-o clipă (versuri Veronica Micle) – Ana Maria Donose, Misterele nopţii (versuri Mihai Eminescu) – Mariana Bulicanu, Aş vrea să viu la tine (versuri Veronica Micle) – Mariana Bulicanu, Ştefan cel Mare(versuri Mihai Eminescu) – Ana Maria Donose, Mariana Bulicanu şi Dumitru Mâțu.

“Aș dori ca dragostea pe care românii o au pentru Eminescu să cuprindă și creațiile mele muzicale pentru că am compus cu multă iubire pentru marele poet național și Veronica Micle, aceste două personalități pe care eu nu pot să le separ, deoarece Eminescu nu ar fi devenit cel care a devenit dacă nu exista iubirea lui pentru Veronica și invers. Unul l-a inspirit pe celălalt în cele mai profunde colțuri ale ființei lor. Îmi doresc să ne înclinăm mai mult asupra poeziilor celor doi și mai puțin asupra vieții lor mult comentată” a spus Eugen Doga.

La eveniment au participat invitați ai Institutului Cultural Român, Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, Ambasadei României în Republica Austria, Ambasadei Republicii Moldova în Republica Austria, Primăriei oraşului Viena cât și români care trăiesc în Austria dar și vienezi care apreciază cultură română și poezia lui Mihai Eminescu.

Considerat de Ronald Reagan a fi una dintre cele mai frumoase creaţii ale secolului trecut, valsul compus de Eugen Doga – Dulcea şi tandra mea fiară (My Sweet and Tender Beast) a deschis şi a încheiat festivitatea Jocurilor Olimpice de la Moscova, în 1980, iar la deschiderea J.O.de Iarnă de la Soci (2014) piesa a răsunat pentru 3 miliarde de telespectatori. A fost inclusă şi pe lista Patrimoniului UNESCO, fiind considerată drept “una dintre cele 4 capodopere muzicale ale sec. XX”.

Eugen Doga este cel care a compus muzica din celebrele filme Şatra (regia Emil Loteanu) şi Maria Mirabela (1981) al lui Ion Popescu Gopo.

Cântecul Oraşul meu, compus de el pe versurile lui Ştefan Dogaru, a devenit imnul oraşului Chişinău.

Ca un omagiu adus compozitorului pentru ”piesele sale excepţionale, pătrunse de muzica sferelor cereşti”, Uniunea Astronomică Internaţională a Academiei de Ştiinţe din Rusia a acordat numele „Doga” uneia din planetele mici (planeta #10504), descoperită în toamna anului 1987.

“Am descoperit că oamenii n-au uitat să viseze la muzică”, mărturisea compozitorul Eugen Doga, care adăuga: “Eu aparţin spaţiului românesc, iubesc Moldova, creez pentru binele ei şi nu am fost tentat să renunţ la ea nici măcar pentru un colţ de Rai, fiindcă aici a coborât Luceafărul”.

Aşa cum spuneam, Eugen Doga este şi compozitor de muzică de film (artistic, de animaţie, de televiziune), de teatru şi de estradă (Codrii mei frumoși, Cântec despre orașul meu, Cred în ochii tăi, Florile dragostei, Iubește, iubește, Am visat ploaia, ciclul pentru orchestră de estradă Ritmuri citadine),  muzică uşoară, spectacole (Radu Ștefan, întâiul și ultimul, Pe un picior de plai, Ce frumoasă este viața, Păsările tinereții noastre, Sfânta sfintelor), muzică pentru cor (ciclul coral Marș gigant), piese instrumentale, simfonii, lucrări camerale, muzică vocală de cameră, cantate (Curcubeul alb; Primăvara omenirii; Vocea omenească), romanţe, cvartete de coarde, poeme simfonice (Inima veacului, Mama), cântece pentru copii, balet (Luceafărul – balet în 8 tablouri, pe libretul de Emil Loteanu după poemul omonim de Mihai Eminescu.

Să adăugăm faptul că Eugen Doga a compus şi o simfonie, un poem simfonic şi unul vocal simfonic, două uverturi pentru orchestra simfonică, cinci cvartete de coarde pentru orchestră de cameră, douăsprezece coruri a capella, cincizeci de piese instrumentale, şaptezeci de valsuri, zece  tangouri, şaizeci de romanţe (dintre care opt pe versurile lui Mihai Eminescu), trei balete.

Sonetul lui Eugen Doga (scris în 1973) a fost declarat în Japonia drept Cea mai frumoasă melodie a anului.

Două dintre piesele lui se regăsesc într-un top internaţional cu cele mai bune 200 de piese muzicale din toate timpurile: valsul Gramofon, pe locul 83 (înainte de uvertura Egmont a lui Beethoven, Spărgătorul de nuci de Piotr Ilici Ceaikovski sau Zborul bondarului de Nikolai Rimski-Korsakov), iar valsul „Dulcea şi blânda mea fiară” pe locul 94 (înainte de uvertura din Bărbierul din Sevilla de Rossini, Stele şi Dungi pentru totdeauna/ Stars and Stripes Forever al lui John Philip Sousa şi Marşul Rusesc, op. 426 al lui Johann Strauss).

Dintre filmele de desene animate cel mai cunoscut (de români) este Maria, Mirabela de Ion Popescu Gopo (1981), a cărui temă de Doga a devenit şlagăr.

Institutul Cultural Român organizează anul acesta peste 400 de evenimente dedicate personalităților culturii române atât din țară cât și în afară granițelor.

Președintele ICR, Liliana Ţuroiu, s-a întâlnit la sfârșitul săptămânii trecute cu primarul Vienei, Michael Ludwig, un susținător al proiectelor realizate de Asociatia Mihai Eminescu din Viena şi de ICR.

Liliana Turoiu, Presedintele ICR, alaturi de Michael Ludwig, Primarul orasului Viena

Întâlnirea a avut loc la Rathaus, Primăria capitalei Austriei, într-o sală cu semnificații istorice. Discuţiile au avut în vedere continuarea proiectelor dedicate Centenarului României şi, în mod deosebit, posibilităţile de alocare a unor spații de anvergură, în vederea desfășurării viitoarelor evenimente pe care Institutul Cultural Român le va organiza în capitala muzicii.

Este cunoscută importanța pe care Institutul Cultural Român o acordă evenimentelor organizate în diaspora, astfel, o parte dintre românii care trăiesc în Viena, dar și austriecii care au dorit să descopere cultura culinară din zonă de vest a României, s-au bucurat duminică, în Michaelerplatz (piața publică de la porțile Palatului Hofburg), de gustul celor mai bune bucate din Maramureș și Satu Mare și au avut prilejul să cumpere produse tradiționale specifice Banatului și Transilvaniei: ţesături, produse din lemn și ceramică, ouă încondeiate etc. Piața Michaelerplatz a răsunat până târziu în ritmuri populare românești, iar dansurile specifice culturii tradiționale a țării noastre a adunat sute de privitori în fața scenei de la porțile Palatului Hofburg.

Primarul Vienei, alături de un ansamblu folcloric din România

“ Am creat un decor unic în inima Vienei, așa cum este numită Michaelerplatz, special pentru un program de promovare a culturii și tradițiilor populare românești. Cu acest prilej, am cunoscut numeroși români care trăiesc în capitala Austriei” a declarat Michael Ludwig, primarul Vienei.

Credit foto: Sorin Cucui

Cotidianul.ro

 

1997-2017 (c) Eugen Doga. All rights reserved.